vineri, 9 august 2013

Era mai bine pe vremea lui Ceauşescu ?

Mi-am permis să plagiez, cu semnul întrebării, titlul unui articol descoperit pe "Contributors" . Constat în ultima perioadă proliferarea unei indignări de-a dreptul comice faţă de afirmaţia/întrebarea respectivă. Nedumerirea asta metafizică are un răspuns extrem de simplu. Probabil prea simplu ca să fie înţeles de minţile luminate. Nu ATUNCI era mai bine. ACUM e mai rău  :) Se dezgroapă tot felul de cifre ca material demonstrativ, se aduc argumente presupuse imbatabile - libertatea de expresie, dreptul la liberă circulaţie, într-un  cuvânt, DEMOCRAŢIA, domnilor...:) Mai jos sunt 2 piramide. În stânga e piramida originală a lui Maslow, iar în dreapta, "traducerea" ei...  Cred că e destul de clar... Dacă nu e clar, e oricum inutil să mai insist :)

 

Pe vremea lui Ceaşcă, în ciuda "împrejurărilor adverse" puteai destul de uşor să te caţeri cam până la a treia treaptă... acum majoritatea populaţiei, face eforturi să se menţină pe prima treaptă.
Legat de argumentul forte al indignaţilor - condiţiile jalnice de viaţă din ultimii ani ai regimului - un articol mai vechi aduce oarecare lumină... deşi neintenţionat, cred... La o simplă căutare pe net se găsesc suficiente resurse care confirmă povestea. E evident că obsesia lui Ceauşescu pentru returnarea integrală a datoriilor, s-a datorat presiunilor FMI care au modificat condiţiile de creditare din mers, încercînd să impună condiţii despre care probabil şi ei erau conştienţi că sunt inacceptabile. Spre surpriza şi enervarea multora, cizmarul din Scorniceţti chiar a reuşit achitarea datoriilor, cu preţul unor privaţiuni  impuse populaţiei. Evident unii - şi eu la vremea aceea :) - consideră asemenea privaţiuni inacceptabile.  Un exerciţiu: încercaţi să vă imaginaţi (dar sincer!) trăind acum, în secolul 21, cu un salariu minim pe economie, avînd eventual şi o familie, copii, datorii la întreţinere, probleme de sănătate şi cu siguranţa nesiguranţei locului de muncă, deci al unui venit previzibil pe termen lung... Apoi reevaluaţi comparaţia dintre acum şi atunci. Pentru o mare parte din populaţie, acesta nu e un exerciţiu de imaginaţie, e REALITATEA.  Iar restul, trăiesc cu spaima să nu devină şi pentru ei realitate.
Din păcate, în loc să se pună problema sub forma unui dialog sincer, orientat pe evaluarea a ceea ce a mers prost atunci, ce merge prost acum, ce poate fi preluat, ce poate fi corectat, singurul dialog e la nivelul unor ţânci care insistă fiecare să demonstreze că el are dreptate.
Sincer, modul în care evoluează situaţia, mă face să cred că în vreo 15-20  de ani, dacă va mai exista România pe atunci - ceea ce iarăşi e destul de problematic - Ceauşescu va avea statui în multe din oraşele  ţării.  Şi atunci, probabil se va scrie cu aceeaşi convingere, despre Marea Eroare din 1989... Nu o spun cu satisfacţie, ci cu amăraciune...

joi, 1 august 2013

Revoluţia capitalistă se amână

N-am mai scris de mult pe blog, însă bântuind zilele astea pe net, am găsit chemarea la arme a capitalistului pe pâine…prăjită  J …  Evident am fost curios să văd ce iese din toată tărăşenia… Omul şi-a făcut şi nişte păpuşi cu care să se joace în lipsa supraveghetorilor.  A cam depăşit vârsta păpuşilor ce-I drept şi nici sexul nu prea corespunde cu gusturile astea bizare ( sau mai ştii ? J )… Fapt este că n-a prea avut succes şi din armata pronosticată, au apărut vreo 20 de fleţi, care probabil n-aveau păpuşi pe-acasă. A avut omul o tentativă cam transparentă de a înviora atmosfera, trimiţându-şi singur nişte ameninţări pe blog cu o zi înainte, bolduite, ca să fie sigur că le vede toată lumea. Ei şi ieri, după ce-a văzut vidul din piaţă, a-ntors-o spunând că trebuie să plece urgent să filmeze incendierea păpuşilor, în alt loc, pentru că cei de la Primărie nu i-au dat voie să le aprindă în piaţă. Contrar tuturor aparenţelor, se pare că la Primărie mai există şi oameni responsabili care ştiu că nu e bine să laşi anumite persoane cu probleme, să se joace cu chibriturile.

Sincer, pe mine individul ăsta mă intrigă. Mult timp l-am luat aşa cum se prezintă, un posibil sociopat cu probleme de adaptare şi eventuale frustrări mai vechi, care se revarsă acum… Am mai auzit însă şi alte ipoteze, cum ar fi cea că de fapt e un comunist care vrea să compromită mişcarea de dreapta – asta-i chiar bună J  - sau că ar fi de fapt un ”iepuraş” băgat la înaintare. Eu aş mai avea o ipoteză: omul pur şi simplu are nevoie de bani, având în vedere performanţele lui antreprenoriale de la "Evolore" şi a găsit o adunătură de fraieri care să-i dea, pe post de cotizaţii... Oricum ar fi, nici una din variante nu prea-I bună pentru imaginea lui J.