luni, 31 martie 2014

Despre Ucraina, pe scurt



Mă mâncă tastele demult să comentez ceva despre Ucraina deşi sunt perfect conştient că e inutil. Suficient să dai o tură pe site-urile patriei, să vezi ce înjurături şi flegme îşi iau cei care chiar încearcă să înţeleagă fenomenul şi nu înghit pe nemestecate tot ce serveşte media.
Un rezumat pe scurt ar fi cam aşa: Americanii şi europenii şi-au luat o ţeapă de zile mari, pe spinarea ucrainienilor. Având în vedere vizitele simandicoase pe care „personalităţi” din USA le-au făcut pe scena maidaneză – vezi Nulland şi McCain - e evident că Ucraina era o miză importantă pentru americani, mai ales pentru colţul drept al „establishment-ului” :). E clar că există vajnici „freedom fighters” care salivează doar la gândul că ar putea parca un portavion american - dacă se poate „USS George W. Bush” - la Sevastopol.  Ăsta ar fi fost bonusul unchiului Sam... Pentru europeni, s-ar mai fi deschis un orizont populat cu vreo 40 de milioane de consumatori şi mobilat cu resurse şi utilităţi numai bune de privatizat, care să mai prelungească puţin supravieţuirea „mâinii invizibile a pieţei libere”.     
Ocazia s-a ivit odată cu începerea petrecerii de pe maidan. Nu contest că majoritatea celor prezenţi acolo erau sinceri. Vor fi primii care-şi vor muşca mâinile şi-şi vor da pumni în cap.  Au participat fără să vrea la declanşarea procesului de dezintegrare a unei ţări care, cu puţin noroc şi mai puţină prostie ar fi avut o şansă la existenţă. S-a turnat gaz pe foc la greu, s-a făcut orice pentru a aţâţa şi a provoca – vezi povestea cu lunetiştii, care devine deja clasică, se repetă la fiecare „revoluţie democratică” susţinută de americani :)  Totul bazându-se pe ipoteza arogantă că Rusia – recte Putin – va privi neputincioasă şi va înghiţi cu noduri perspectiva pierderii bazei navale de la Sevastopol şi implicit a controlului în Marea Neagră şi a posibilităţii de intervenţie în Mediterana. Având în vedere isteria care a urmat, e greu de crezut că vreunul din analiştii/consilierii care au imaginat strategia asta minunată a prevăzut rapiditatea cu care se va mişca Rusia. Ar fi fost interesante de văzut şi reacţiile private ale emanaţiilor de maidan când au realizat că tocmai şi-au micşorat ţara cu vreo 26000 de km pătraţi de zonă strategică şi economică la Marea Neagră.  Ăştia au luat de fapt cea mai mare ţeapă, după ce au fost provocaţi cu perspectiva unor cai verzi pe pereţi albaştrii, acum sunt mângâiaţi pe creştet şi încurajaţi de la distanţă.

O analiză profesionistă a evenimentelor din Ucraina aici în original, aici traducerea.
O descriere mai realistă a viitorului luminos al Ucrainei aici. Şi câteva previziuni nu prea roz pentru „autorii din umbră” ai acestei bulibăşeli, aici, de data asta doar în engleză.

Alte câteva analize mai mult sau mai puţin coerente, pe categorii:

 

Categoria wishlist


Categoria „ce ne facem fetelor ?”



Categoria „copiii spun lucruri trăznite”



Cam atât deocamdată. Vorba chinezilor, urmează vremuri interesante… :)